Citim ce am scris despre Noi Înșine...

Bună, mă numesc Marius și sunt alcoolic însă pentru 4 zile modul meu de prezentare a fost: I am Marius and I am an alcoholic.

Asta este denumirea corectă în limba lui Shakespeare, engleza. Pentru că în urma recomandării făcute de GSO România, am fost în calitate de observator în Anglia, la conferința de lucru a GSO UK de la York, capitala AA a Angliei și fără să exagerez, a Europei. Nu o să insist asupra călătoriei, a fost obositoare și fără incidente. Am dormit pe apucate câteva ore și din trenul dintre Manchester și York am observat doar stilul consacrat și conservator de construcție al caselor din UK, care cred că e neschimbat de sute de ani…

M-a uimit absența blocurilor de locuințe... și prețurile uriașe. Or fi având ei salarii mari, dar costul vieții de acolo depășește orice imaginație. Concluzia mea a fost că într-adevăr câinii nu umblă cu covrigii în coadă nicăieri…

Despre găzduire… A fost la înalțime. Hotelul, mesele, confortul, sălile de desfașurare, totul a fost impecabil.

În prima seară, joi, nu erau prevazute activitați, am fost invitați să participăm la o ședință de grup, undeva în apropierea hotelului. Am avut primul șoc la acea ședință. Pentru că am simțit acolo ceea ce nu am simțit nicăieri într-o ședința AA. Nu aș putea să descriu exact de ce. Poate ca tonul deloc serios al celui care conducea ședința… glumele presărate de toți cei care au luat cuvântul, preambulul prescurtat și atmosfera deloc protocolară, fără prea multe formalități. Doar rugăciunea de seninătate, momentul de reculegere și preambulul citit în 2 minute, după care s-a trecut la tema zilei, care a fost pasul 4. Treabă serioasă, nu-i așa? Da de unde… Cineva ales de grup a luat cuvântul și pe un ton umoristic a prezentat modul cum a dus la capăt pasul 4. Cum a fost sprijinit și ajutat să facă acest pas, ce piedici a întâmpinat și toate astea presărate cu glume… Cam dupa o oră, tradiția 7 și credeam că s-a terminat ședința. M-am ridicat și intenționam să plec… noroc ca Mircea, celălalt român prezent acolo, mi-a spus ca nu se terminase… A mai urmat încă o oră, tot pe același ton destins și hazliu… Au luat cuvântul toți cei care au dorit să împărtășească ceva din pasul 4, și hohotele de râs păreau că nu se mai termină. Rugăciunea de seninătate, cafea, ceai, prăjituri și ședința s-a încheiat. 

Buna dispoziție nu i-a părăsit pe participanți nici după ședință. Aproape 40 de oameni povesteau și glumeau pe seama lor… Ne târâm obosiți la hotel…

În dimineața zilei următoare aveam o pauză de 2 ore după micul dejun. Împreună cu Mircea ne-am deplasat la sediul GSO din UK, unde am vizitat și muzeul AA din York. Un loc încărcat de istoria AA, am văzut pentru prima dată BigBook în versiunea inițială și am înțeles de ce i se spune așa... Pe un perete era afișat și câteva pagini așezate într-o ramă. Am întrebat ce reprezintă acele pagini. Mi s-a răspuns că este vorba de un decret regal, semnat de regina Angliei, prin care se recunoaște AA-ul ca metodă de recuperare din alcoolism. Era datat din 1985…

Ne-am întors la hotel, ne-am luat cravatele, și ne-am prezentat la muncă... Cerusem cu o zi înainte să fiu mutat la comisia care discută despre recunoașterea grupurilor online ca fiind grupuri AA. Așa că după deschiderea oficială a conferinței, s-a trecut la modificările intervenite în program. Mi-a venit să intru în pământ când mi-am auzit strigat numele, modificarea comisiei fiind se pare cea mai importantă modificare intervenită în desfașurarea conferinței… Așa că m-am prezentat la comisia nr.1 din sala Craig.  Și a început ședința de lucru prezidată de un olandez, care reprezenta Europa continentală. Fără prea multe introduceri, preambulul, momentul de reculegere și s-a trecut la discutarea întrebărilor la care trebuia să dea răspuns comisia. Am luat loc între un german care avea vârsta de 76 de ani și 41 de ani de abstinența și vechea mea cunoștință de la Alba-Iulia, James, editorul revistei Roundabout. Am realizat că la masa aceea eram un puștan... grădiniță e puțin spus. Cu abstinențe de la 15 ani în sus și muncă în serviciile AA de ani de zile, femeile și bărbații de acolo nu m-au făcut să simt vreun moment că nu era locul meu acolo. Pentru că nu am simțit nici urmă de orgoliu pentru realizările lor… Mi-a venit rândul să mă prezint, am prezentat și activitatea mea din România și am prezentat motivul pentru care am solicitat schimbarea comisiei. Și discuțiile au început... M-am felicitat pentru faptul că am cerut să fiu schimbat, problemele discutate în comisie au avut darul să mă pună și pe mine pe gânduri… Recunoașterea unui grup AA online ca fiind un grup de sine stătător?  Ar trebui să fie înscris la New York, ca fiind grup de sine stătător?  Cum se poate efectua tradiția 7?  Este asigurat anonimatul în aceste sedințe?  La ultima întrebare m-am bucurat să pot să asigur membrii comisiei că nu există nici un pericol.

Au luat cuvântul toți cei care au cerut să vorbească, și au exprimat punctele de vedere a regiunii pe care o reprezintă acolo… În prealabil fusese făcut un sondaj de opinie privitor la aceste întrebări la toate grupurile din UK.

Democrație. Chiar dacă unii aveau o altă părere personală decât cea exprimată de sondaje, au susținut punctul de vedere al regiunii.. Așa că după 2 zile de discuții, s-a ajuns la vot, care a fost unanim în comisia din care am făcut parte. Discuțiile au fost liniștite, fără contradicții, era de asteptat…  Și totuși a fost ceva care aș putea să spun că m-a impresionat în mod neplacut. Având aceste abstinențe uriașe, vârstele celor prezenți în comisii în mod evident au fost destul de înaintate.  De aici și problema pe care am observat-o… Părea că membrii comisiei nu au cunoștințe despre grupurile online, nu participaseră niciodată la așa ceva, nu știau despre ce urma să se discute… Tehnologia era in mod evident superioară... De aici uimirea mea. Pot să înțeleg conservatorismul ca o caracteristică a englezilor dar lipsa progresului nu pot să o explic… La încheierea discuțiilor membrii comisiei mi-au mulțumit personal pentru că am reușit să explic ce se întâmplă în aceste grupuri și să explic modul lor de funcționare. M-am întrebat însă ce decizie ar fi luat comisia dacă nu aș fi fost prezent acolo? Un mare semn de întrebare… Am ajuns la concluzia că uneori vârsta poate fi un impediment în dezvoltarea și progresul AA. 

După încheierea ședințelor în comisii, am participat la o ședință comună cu toți reprezentanții regiunilor, în număr de vreo 120, la prezentarea dării de seamă AA GSO din UK. În această ședință, toți cei responsabili din GSO cu diverse sarcini și-au prezentat activitatea și s-au supus la vot unele modificari. S-a discutat despre reviste, telefoane, aparițiile în ziare, TV, website, activitatea financiară în amănunt... Iar întrebările nu au încetat să curgă... Însă tot într-o atmosferă hazlie… 

După încheierea acestei ședințe, am primit un raport cu rezoluțiile adoptate de către comisii și voturile din comisii, urmând ca în ultima zi, duminică acestea să se discute și să se supună la vot de către toți reprezentanții din regiuni. Lucru care s-a și întâmplat. S-a trecut la discutarea hotărârilor discutate în comisii, s-au pus întrebări, s-au adus modificări, s-a votat pentru sau împotrivă... după care împreună cu Mircea, ne-am luat ramas bun... Un drum lung și obositor înapoi. 

Concluziile mele personale pe care mi le-am format având discuții cu diverși membri AA de acolo.

Anonimatul e literă de lege. Mergând până acolo încât email-urile sunt parolate. Nu există numere de telefon personale. 

 Comisiile discută despre mărunțișuri, modificări minore care trebuie aduse regulamentelor de funcționare deja existente. Dar asta pentru că mecanismul e deja bine pus la punct... Nu au nevoie de decizii majore, greu de luat…

Comisiile răspund întrebărilor, solicitărilor venite de la grupuri.

Homegroup (grupul de acasă) e văzut ca celula de bază definitorie pentru AA. Are o cu totul altă semnificație pentru ei decât pentru noi.

Transparență totală în tot ce privește deciziile și discuțiile la nivel înalt din GSO.

Am asistat la luarea unei decizii istorice in ceea ce privește excluderea din Grupul AA a persoanelor turbulente.

Serviciile din cadrul grupurilor... sugestia și exemplul personal impune o conduită de implicare a tuturor membrilor unui grup în activități.

Stabilitatea AA din UK se datorează seriozității cu care toată lumea își face treaba. Probabil și datorită conservatorismului, a educației primite.

Umorul e absolut necesar în orice situație. Atmosfera de la grupuri e menținută în aceasta linie.

Piramida AA e cu vârful în jos, atunci când se discută despre servicii. Totul pleacă de la grupuri, nu există genii, guru sau alt tip de personalitate care să uimească cu înțelepciunea și viziunea…

Principiul schimbării… Au cu ce, domnule! Anul viitor din comisia din care am făcut parte nu o să mai participe decât 2 persoane, din 12. Iar înlocuitorii vor fi cel puțin la fel de calificați...

A fost o experiență de viață și viziunea mea de ansamblu asupra AA din lume a căpătat alte dimensiuni. Am vazut grupuri din toata Europa, direcția de urmat însă pentru toți e Yorkul. 

Chiar dacă diferențele de cultură sunt evidente, alcoolici au același suflet peste tot și suferim de aceeași boală.

Mi-am dorit să împărtășesc din experiența grupului nostru din Constanța deoarece mi-a dat o nouă forță și speranță prin creșterea noastră. A fost (este si acum) un fel de... ce obișnuiam să fim, ce s-a întâmplat și ce suntem acum. Eu îl consider și acum grupul meu de acasă, unde am avut un mix bun în calitate și cantitate a abstinenței, unde am deschis ochii conștiinței și unde m-am regăsit ca om.

Purtarea mesajului s-a realizat prin aducerea recuperării și abstinenței noastre în serviciul AA prin unitatea de grup. Cei prezenți la reuniuni au considerat că participarea , este mâna întinsă reală a AA. Din partea grupului din Constanța o importanță deosebită în purtarea mesajului a avut-o prietenul nostru Cătălin împreună cu diverși membrii ai grupului, care prin vizitele făcute în penitenciarul din localitate, la spitalul de psihiatrie, întâlnirile cu medicii și prin licee, interviul la radio au purtat mesajul AA în timp real, iar prin prezența lor au dovedit că se poate.

Am făcut tot posibilul ca să facem grupul nostru să crească și să se extindă și atunci când aceasta nu a crescut, am fost un pic supărați. Fiecare membru obișnuiește să aibă  un interes real și constant în recuperarea celorlalți membri. 

Serviciile în AA nu înseamnă numai a transmite mesajul ci și a ajuta la recuperarea celorlalți și implicit a noastră  prin modul nostru de acțiune.

A fi activ în propriul grup poate implica, de asemenea,  activitatea de voluntariat pentru a întâmpina noii veniți, pentru a aranja scaunele, a face cafeaua, a aranja literatura pentru întrunire ca și a o strânge după terminarea întrunirii, în același sens, după ce întâlnirea s-a terminat,  curățenie, aruncarea sau spălatul paharelor murdare, ducerea gunoiului și altele. Cineva trebuie să facă acest lucru și chiar dacă există o persoană care o face în mod regulat, ne putem oferi ajutorul.

După ce m-am mutat la Bucuresti am constatat cu plăcere că nu există diferențe mari în a face servicii în AA. De fapt m-am simțit ca acasă și am fost întâmpinat cu multă căldură la Grupul Unu Obregia, ca dealtfel și la celelalte grupuri din București la care am fost la întruniri.

Mai există un mod de a face servicii în AA și anume prin postările pe diferite site-uri sau grupuri de profil respectiv ,”Forumul AA”, revista AA ”Noi Înșine”, pagina de facebook a respectivei reviste, grupul ”Prietenii lui Bill”. Oameni care împărtășesc cu ceilalți din literatura AA, și nu numai, oameni care prin postările lor ne țin la curent și conectați cu Abstinența, oameni cărora le sunt profund recunoscător.

Eu consider că în afară mă ține abstinent, această călătorie în serviciu mă învață noi abilități, noi talente dacă vreți, care mi-aduc satisfacție morală, seninătate în orice altă activitate a vieții mele, nu numai în AA. Fiind gata să ajut - oricând, oriunde.

Pentru mulți dintre noi cei în procesul de recuperare, Serviciu General este, probabil, un pic prea mult. Serviciul General nu poate fi pentru toată lumea. Nu avem nevoie să ne simțim forțați sau presați să lucrăm în comitete sau intergrupuri - și nimeni din AA nu va încerca să ne impună un astfel de program, dacă nu suntem interesați sau pregătiți. Sigur, ți se poate sugera, chiar să fii încurajat. Însuși dr. Bob a spus odată (mai mult sau mai puțin în aceste cuvinte), că, dacă nu vom reuși să dobândim un spirit al serviciului, vom fi ratat cel mai mare cadou pe care AA îl are de oferit - capacitatea de a da abstinența  noastră mai departe și astfel să o păstrăm.

Să mergem direct la sursă pentru a afla ce spune AA despre serviciu:

În Moștenirea Serviciului în AA  ( AA’s Legacy of Service în original) Bill W. afirmă destul de succint:

 "Al  Doisprezecelea Pas al nostru - care poartă mesajul - este serviciul de bază că, Comunitatea AA dăruiește; acesta este scopul nostru și principalul motiv al existenței noastre. "

Bill W. continuă să spună că este mai mult decât doar un set de principii. Mai degrabă, este o societate de alcoolici în acțiune.

Serviciul este de fapt a treia Moștenire a AA – urmând după prima Moștenire AA – Recuperarea și a doua Moștenire a AA - Unitatea. După cum scrie și în broșurile AA: "Serviciul către alții și către Comunitate ne amintește că datorăm abstinența noastră muncii membrilor  dinaintea noastră, și că de abstinența noastră continuă poate depinde sutele de mii care încă mai au nevoie să învețe despre AA."

Iar ajutându-i pe unii dintre acești nou-veniți poate face parte din viitorul tău.

Abstinență senină! Doamne ajută!

Fane.

Postare articole

Pentru a adăuga un articol trebuie să te loghezi aici

Dacă dorești să te implici și nu ai cont... inscrie-te aici

Stai in legatura cu noi

Inscri-te aici si primesti in casuta ta de mail articole din revista noastra! Bucura-te de abstinenta cu Noi Insine. Nu vom folosi si nu vom furniza adresa ta de mail sau numele si nu vom trimite mai mult de 2-3 emailuri lunar.

Preambulul A.A.

logo-aa  Alcoolicii Anonimi sunt o comunitate de bărbaţi şi femei care îşi împărtaşesc experienţa, puterea şi speranţa, cu scopul de a-şi rezolva problema comună şi de a-i ajuta şi pe alţii să se însănătoşească de pe urma alcoolismului. Singura cerinţă pentru participare ca membru este dorinţa de a înceta băutul. AA-ul nu percepe nici cotizaţii, nici taxe de înscriere, ne finanţăm prin contribuţiile noastre. AA nu se afiliază nici unei secte, nici unei formaţiuni religioase sau politice, nici unei organizaţii sau instituţii; ei nu doresc să se angajeze în nici o controversă; nu sprijină şi nu contestă nici o cauză. Scopul nostru primordial este acela de a rămâne abstinenţi şi de a-i ajuta pe alţi alcoolici să ajungă la abstinenţă.(Copyright © The AA Grapevine, Inc. Reprodus cu permisiune)