Citim ce am scris despre Noi Înșine...

Noi, membrii AA, suntem bărbaţi şi femei care am descoperit că nu putem bea controlat. Am aflat că trebuie să trăim fără alcool, dacă vrem să evităm dezastrul: distrugerea noastră şi a celor apropiați. Datorită grupurilor de AA formate în mii de localităti, facem parte dintr-o comunitate fără  frontiere şi fără un cadru formal, care există în peste 115 ţări. Nu avem decât un singur obiectiv: să ne păstrăm abstinenţa şi să-i ajutăm pe cei care ne cer ajutorul ca să ajungă la abstinenţă. Nu suntem reformatori şi nu suntem afiliaţi la nici un grup, la nici o cauză, la nici o orientare religioasă. Nu avem ca scop să propăvăduim abstinenţa de la băutură în lume. Nu desfăşurăm nici o campanie de recrutare de noi membri şi nu dorim să ne impunem asupra nimănui punctul nostru de vedere în privinţa alcoolismului, dar ne împărtăşim experienta de băutori-problemă atunci când suntem solicitaţi. În comunitatea noastră sunt bărbaţi şi femei de toate vârstele, din cele mai variate medii sociale, economice şi culturale. Unii dintre noi au băut mulţi ani înainte de a-şi da seama de neputinţa lor în faţa alcoolului. Alţii au avut norocul să constate, mai devreme în viaţa sau în cariera de băutori, că nu mai puteau controla băutul. Alcoolismul n-a avut pentru toţi aceleaşi consecinţe. Unii ajunseseră adevărate epave înainte de a deveni AA. Alţii şi-au pierdut familia, bunurile, respectul faţă de sine, devenind vagabonzi în marile oraşe. Iar alţii au zăcut de nenumărate ori prin spitale şi închisori. Au provocat daune serioase societăţii, familiilor lor, patronilor şi lor înşişi. Sunt printre noi oameni care n-au fost niciodată internaţi în spital sau la puşcărie: oameni care nu şi-au pierdut nici poziţia, nici familia. Dar chiar şi aceştia au ajuns să constate că alcoolul îi împiedica să ducă o viată normală. Când şi-au dat seama că nu mai pot trăi fără alcool, au căutat şi primit ajutor prin metoda AA. Sunt reprezentate în comunitatea noastră toate marile religii şi credinţe; mulţi dintre capii acestora au ajutat la creşterea comunităţii noastre. Există şi membri atei sau agnostici. Ca să devii AA, nu este necesar să aparţii unei religii sau să crezi într-o doctrină anume. 

Ne uneşte o problemă comună - alcoolul. Prin întâlniri şi discuţii, şi ajutând împreună alţi alcoolici, ne menţinem abstinenţa şi ne învingem impulsul de a bea care ne-a dominat în trecut existenţa. Nu ne credem singurii posesori ai răspunsului în problema alcoolismului. Ştim că programul AA dă rezultate pozitive în cazul nostru şi, cu puţine excepţii, l-am văzut acţionând asupra tuturor celor nou-intraţi printre AA care doreau onest şi sincer să înceteze băutul. Printre AA am învăţat câteva lucruri despre alcoolism şi despre noi înşine. Încercăm tot timpul să ne păstrăm aceste lucruri proaspete în minte, deoarece ele par să fie cheia abstinenţei noastre. Pentru noi, aceasta a devenit necesitatea numarul unu.

1.  Caută să găsești activități A.A.  suplimentare pentru perioada de vacanță. Oferă-te să ajuți pentru a primi noi-veniți la întâlniri sau fă vizite la alcoolici internați în spital, la grup fi tu cel care face cafeaua, aranjează sau curăță încăperea etc.

2. Fi gazdă pentru discuții cu  prieteni AA, mai ales noi-veniți. Dacă nu aveți un loc unde puteți ține un gen de petrecere formală, puteți să ieșiți la un restaurant pentru un suc sau o cafea.

3. Păstrază o mică agendă cu numerele de telefon A.A. cu tine tot timpul. În cazul în care vine o poftă sau un îndemn să bei sau un act de panică - amână totul  până când vorbești cu cineva din A.A.

4. Află cât mai multe despre zona în care îți vei petrece concediul, întâlniri, grupuri, prieteni AA și când ești în zonă du-te la grup. Dacă simți că ești timid, discută cu cineva din grup înainte.

5. Eschivează-te când ești servit cu alcool. Aminteste-ți cât de deștept ai fost la scuze atunci când beai. Folosește-ți talentul acum pentru că nimic nu e mai important ca și viața ta.

6. Dacă trebuie să mergi la o petrecere unde se bea  și nu poți lua un prieten din AA cu tine, păstrează niște bomboane la îndemână .

7. Nu trebuie să stai până târziu. Dacă tot ești în vacanță ofera-ți odihnaă. 

8. Roagă-te mai mult în felul tău.

9. Nu pierde vremea. Citește cărți, vezi muzee, fă plimbări, scrie scrisori etc.

10. Nu te apuca să recuperezi ce nu ai făcut tot anul... Amintiți-vă: "Fiecare zi la timpul ei"

11. Bucurați-vă de adevărata frumusețe a vacanței. Se poate și fără alcool!

12. "După ce am avut o..." Să maiamintim Pasul douăsprezece aici?  Credem că îl știți deja...

Mă întreb și-acum oare cum oare 

Sunt tot uscat de-atâtea mii de zile

Când eram dat să sec pahare

Cu conținut de licori... ireparabile  

 

Iată-mă... de mii de zile-s tot uscat

Și mă tot mir și mulțumesc Cuiva

Of cum eram ... Crezi c-am uitat?

Căci din ce-a fost îmi extrag seva...

 

Schimbarea mea-i din nevăzut

Iar eu sunt cuprins de fericire

Nu-ți pot spune ce sau cum s-a petrecut

Dar provocarea cea mortală e acum trăire 

 

Îți spun că eu nici n-am visat

Că pot trăi acest gen de viață

E simplu... nimic complicat

E trăirea-n abstinență

 

Mircea, Carpediem Cluj

 

Am ajuns la AA după o ieșire puternică în decor când eu mi-am propus să beau doar 50 de rachiu. Am ajuns să mă trezesc după câteva zile într-o cu totul altă parte a orașului, fără să știu cum am ajuns acolo, fără bani, eram în cămașă când afară era iarnă în începutul lui februarie... 

Umilința și mai ales deznădejdea simțită au fost de ajuns pentru a-mi da seama că am ceva de făcut cu băutul meu. Așa am ajuns că am mers la întâlnirea AA, ispășit, înfrânt cu speranța că mai exista o mică șansă pentru viața mea... Cu toate astea gândul de a mă opri din băut mă înfiora. Băutura a fost cel mai bun prieten al meu dintotdeauna! Mi-a înveselit clipele când mă simțeam pierdut, mă ajuta cumva să îmi exprim trăirile, emoțiile, sentimentele dar cel mai mult parcă îmi era la îndemână atunci când aveam ceva de sărbătorit.

A fost un șoc mare pentru mine, atunci când am întâlnit acolo persoane care nu consumaseră alcool de  peste 10 ani!!!  Am realizat apoi încet, încet că acești oameni aveau ceva ce vroiam și eu... Nu înțelegeam atunci de ce după atâția ani încă sunt acolo însă mi-au creat aceea dorință de a vrea să îmi schimb cu disperare viața. Cert este că de atunci nu am mai avut nici un pahar cu băutură alcoolică și au trecut mai bine de 13 ani. Acum și eu, la fel ca și acei membri pe care i-am întâlnit, continui să frecventez grupul pentru că nu mă consider vindecat, însă am învățat cum să-mi trăiesc viața "fiecare zi la timpul ei", fără alcool, la a avea o relație bună cu Puterea mea superioară,  de a învăța din experiențele altor membri - bune și rele și a face ce fac cei care au  o viață fericită , de succes și în abstinență. Lucrul la cei 12 Pași mă ajută să scot ce e mai bun din mine încercând să fiu un om cinstit, decent care caută să vadă în fiecare zi o oportunitate de a face ceva mai bun.

Păstrarea unei legături prietenești cu alți membri AA abstinenți nu poate fi decât un lucru bun. Cei mai buni prieteni ai mei sunt în AA... Ascultând opiniile și experiențele lor mă ajută mult iar dacă opiniile și experiențele mele pot să ajute pe ații... mă bucură și mai mult! Acesta este oarecum și felul meu de a da înapoi o mică parte din ceea ce mi-a fost dat în mod gratuit.

“Nu ai nimic de pierdut însă ai totul pentru a câștiga“

 

Chiar dacă viața mea a suferit modificări majore să nu credeți că am fost transformat într-un fel de superman...  Cred însă cu siguranță că sunt o persoană mai bună decât am fost în urmă cu 13 ani. Dacă un nou venit mă întreabă dacă merită să încerce acest program îi pot spune fără ezitare că DA,  AA-ul este cea mai bună alegere pentru un alcoolic aflat în suferință! Eu cred că așa cum a funcționat și funcționează pentru mine, ar putea funcționa și pentru tine... Oricum, nu ai chiar nimic de pierdut însă ai totul pentru a câștiga.

Mircea, Carpe Diem Cluj

Alcoolismul este o boală progresivă, fizică, mentală și spirituală, incurabilă, marcată de obsesia de a bea.

Am putea trăi în continuare cu iluzia creată a unui bolnav închipuit... Însă așa cum deja bine se știe, alcoolismul este o boală, o boală incurabilă, dar care poate fi stopată, ca şi alte boli. Noi, alcoolicii recuperați va putem spune că nu este o ruşine să fii bolnav, cu condiţia să priveşti problema onest şi să încerci s-o rezolvi. Suntem dispuşi, fără rezerve, să recunoaştem că suntem alergici la alcool şi că e în logica bunului simţ să ne ţinem departe de sursa alergiei noastre. Înţelegem acum că, după ce treci linia invizibilă de la consumul abuziv de alcool la băutul impulsiv, necontrolat, rămâi alcoolic toată viaţa. Din tot ce ştim este clar că e imposibil să redevenim băutori “normali”, de societate. “Devenit alcoolic, rămâi alcoolic” este realitatea cu care trebuie să trăim. Un castravete o dată murat nu mai poate deveni castravete... rămâne pentru totdeauna un castravete murat. Am aflat, de asemenea, că alcoolicii nu prea au de ales. Dacă continuă să bea, problema lor se agravează progresiv; nu există dubii că vor ajunge drojdia societăţii, clienţii spitalelor, închisorilor sau ai altor locuri de izolare forţată, până îi va lovi o moarte prematură. Singura lor alternativă rămâne aceea de a nu mai bea deloc, de a se abţine şi de la cel mai mic strop de băutură  alcoolică, sub orice formă. Dacă acceptă să urmeze acest drum şi se lasă ajutaţi, atunci li se deschid porţile unei vieţi adevărate. Au fost clipe, în cariera noastră de băutori, în care eram convinşi că, pentru a bea controlat, era destul să ne oprim după al doilea, al cincilea sau al nu ştim câtelea pahar. Doar cu vremea am ajuns să ne dăm seama că nu al cincilea, nici al zecelea, nici al douăzecelea pahar ne îmbăta, ci primul! Primul pahar era răspunzător pentru toate celelalte. Primul pahar ne lansa în caruselul beţiilor. Primul pahar era cel care producea reacţia în lanţ a comportamentului alcoolic, care ne făcea să pierdem controlul asupra băuturii.  

AA-ul exprimă aceasta astfel: "Pentru un alcoolic, un pahar e prea mult, iar o mie nu sunt destule..."

În vremea alcoolismului nostru activ, mulţi dintre noi descoperiserăm că abstinenţa forţată nu era o experienţă foarte plăcută. Unii au fost în stare să se abţină de la băutură zile sau săptămâni în şir, ba chiar ani de zile. Dar această abstinenţă nu ne aducea nici o bucurie. Ne simţeam chinuiţi ca nişte martiri. Eram nervoşi şi greu de suportat de colegi şi de familie. Trăiam în aşteptarea zilei în care puteam bea din nou. Acum, printre AA, privim abstinenţa cu alţi ochi. Ea ne aduce o senzaţie plăcută de libertate, un sentiment de eliberare din însăşi dorinţa de a bea. De când ştim că nu vom mai putea bea alcool în mod controlat, ne concentrăm eforturile astfel, încât să trăim din plin ziua de azi fără alcool. Ziua de ieri nu mai poate fi schimbată. Iar ziua de mâine nu vine niciodată. Astăzi e singura zi care trebuie să ne reţină atenţia. Şi ştim din experienţă că şi cei mai „înrăiţi” beţivi pot trăi douăzeci şi patru de ore fără să bea. Chiar dacă nu e vorba decât de amânat băutura o oră sau numai un minut, ei descoperă că pot amâna băutura pentru o anumită periodă de timp. Când am auzit pentru prima oară de AA, ni se părea miraculos că nişte băutori înrăiţi au putut ajunge la acea abstinenţă despre care vorbeau membrii mai vechi. Unii am crezut că noi beam altfel, că experienţa noastră nu se putea „compara” cu a lor, că AA îi ajutau pe alţii, dar nu pe noi. Alţii, care nu fuseserăm încă grav afectaţi de modul în care beam, credeam că AA sunt de teapa beţivilor înrăiţi şi că noi ne putem descurca singuri. Experienţa printre AA ne-a învăţat două lucruri importante. Mai întâi, că toţi alcoolicii au de furcă cu aceeaşi problemă de bază, fie că este vorba de cel care cerşeşte pentru o bere sau de cel care ocupă postul de director la o companie de prim rang. În al doilea rând, ştim acum că programul AA de restabilire a sănătăţii reuşeşte aproape la toţi alcoolicii care doresc cu adevărat să se însănătoşească, fără nici o legătură cu modul în care au băut ei.

Alegerea aparține fiecăruia!

Postare articole

Pentru a adăuga un articol trebuie să te loghezi aici

Dacă dorești să te implici și nu ai cont... inscrie-te aici

Stai in legatura cu noi

Inscri-te aici si primesti in casuta ta de mail articole din revista noastra! Bucura-te de abstinenta cu Noi Insine. Nu vom folosi si nu vom furniza adresa ta de mail sau numele si nu vom trimite mai mult de 2-3 emailuri lunar.

Preambulul A.A.

logo-aa  Alcoolicii Anonimi sunt o comunitate de bărbaţi şi femei care îşi împărtaşesc experienţa, puterea şi speranţa, cu scopul de a-şi rezolva problema comună şi de a-i ajuta şi pe alţii să se însănătoşească de pe urma alcoolismului. Singura cerinţă pentru participare ca membru este dorinţa de a înceta băutul. AA-ul nu percepe nici cotizaţii, nici taxe de înscriere, ne finanţăm prin contribuţiile noastre. AA nu se afiliază nici unei secte, nici unei formaţiuni religioase sau politice, nici unei organizaţii sau instituţii; ei nu doresc să se angajeze în nici o controversă; nu sprijină şi nu contestă nici o cauză. Scopul nostru primordial este acela de a rămâne abstinenţi şi de a-i ajuta pe alţi alcoolici să ajungă la abstinenţă.(Copyright © The AA Grapevine, Inc. Reprodus cu permisiune)